Laguna Albastra - Aghiresu
Lacurile aparute intre haldele de steril ale exploatarii de nisipuri cuartoase si caolinoase, atrag un numar mare turisti mai ales la sfarsit de saptamana, desi nu dispun de nici o amenajare.
Lacul este spectaculos, apa având o culoare de un albastru precum cerul. Laguna Albastra, asa cum a fost denumit lacul, este strajuita de pietre calcaroase galbui si tufisuri de papura de un verde crud, ceea ce ii confera locului un aspect deosebit.
Locul pare a fi desprins de pe Marte, dealuri de steril de culoare galbui-rosiatic, apa albastra, apa rosie (in apropiere exista si o Laguna Rosie).
Lacul Laguna Albastra de langa Aghiresu, a devenit faimos pentru apa albastra ca în Mediterana. Din pacate, locul este prost semnalizat si neamenajat pentru a atrage turisti din toata tara.
In prezent natura a inceput sa-si intre in drepturi, locul incepe sa fie salbatic de-a dreptul; mult stufaris, vietuitoare specifice, si multi pesti. In consecinta, apa este buna de scaldat, iar vara, atinge temperaturi de pana la 25 de grade.
Locul este foarte frumos si merita vizitat. Il recomandam in special pentru relaxare si fotografie. Cea mai buna perioada a zilei pentru fotografiat este la apus de soare.
Primaria declara cu ceva ani in urma , ca la aceste lacuri se impune o minima amenajare a acestora si exploatarea lor din punct de vedere turistic. Inca se mai asteapta un investitor.
In prezent, pe raza Comunei Aghiresu, jud.Cluj, cu exceptia Cabanei Leghia, toate celelalte obiective turistice , Laguna Albastra, Castelul si Biserica monument istoric, nu sunt puse in valoare asa cum ar fi trebuit.
Acces: Cluj-Napoca - Baciu - Garbau - Aghires Fabrici sau Cluj-Napoca - Gilau - Capus - Garbau - Aghires-Fabrici sau tot pe aceasta ruta dupa Paniceni faceti dreapta pe la Cabana Leghia - sat.Leghia - Aghires Sat - Aghires-Fabrici.
Din Aghires-Fabrici (centru) se face un drum destul de rau pe langa cladirea BRD, mergeti tot inainte si treceti peste calea ferata apoi tineti drumul drept aproximativ 4 km si ajungeti la dealurile de steril unde veti lasa si masina. Mai aveti de mers pe jos aprox. 300-400 m.
Defileul Capusului - Valea Capusului
Defileul Capusului este o arie naturala deosebita si foarte putin cunoscuta in randul turistilor. Defileul este strabatut de raul cu acelasi nume, ce curge dinspre satul Bedeciu si trece prin satul Capusul Mic, Comuna Capusu Mare, Jud. Cluj.
Defileul lung de aproximativ 7-8 km poate fi strabatut pe jos destul de usor, in special in perioade de seceta cand debitul apei scade foarte mult si in multe locuri este complet secat, cum sa intamplat in acest an 2012, cand nivelul apei a scazut cel mai mult in ultimii 50 de ani, spunea D-nul Popa, localnic in satul Bedeciu (a se vedea in fotografii).
Odata ce veti strabate acest defileu veti fi incantati de frumusetea si varietatea peisajului iar cu putin noroc veti observa si cateva din speciile de animale ce traiesc aici: capre, cerb, veverite, egrete, uliul, zaica, iar in apa cristalina veti vedea cu usurinta foarte multi pesti, in special Clean.
Pe parcursul traseului veti intalni si multe locuri de scaldat si mici cascade. Vara, temperatura apei depaseste 25 grade C.
Echipa noastra a observat in albia raului, la aproximativ jumateatea defileului, o acvila foarte mare (aproximativ 2 m anvergura aripilor si din pacate nu am reusit sa o fotografiem), fapt ce dovedeste existenta acestei specii in Defileul Capusului.
Daca doriti sa strabateti pe jos (recomandat) acest minunat defileu, trebuie sa fiti pregatiti adecvat, (echipament de munte) eventual si cort , deoarece zona este plina de mici poieni foarte frumoase si aparatul de fotografiat il veti folosi la capacitate maxima si nu veti realiza ca se lasa intunericul peste defileu. Defileul este trajuit in partea de nord-vest de Muntele Sicriu.
Defileul poate fi strabatut si pe drumul forestier, ce porneste din satul Capusul Mic si ajunge in satul Bedeciu. Atentie! Cand ploua mult, drumul ce trece prin Valea Capus in apropiere de Bedeciu, nu poate fi strabatut din cauza debitului marit al apei.
Zona recomandata pentru:
-
Fotografie si Relaxare
-
Campare
-
Pescuit la Clean
-
Drumetie de 1-2 zile
Accesul se poate face din satul Capusul Mic sau satul Bedeciu
Comuna Cuzaplac
Asa cum esentele tari sunt tinute în sticlute mici, comuna Cuzaplac din judetul Salaj este unul dintre locurile valoroase din tara noastra si in acelasi timp este foarte putin cunoscutã.
Situata în partea de sud a judetului Salaj, la hotarul cu judetul Cluj, în depresiunea Almasu- Agrij, subdiviziune a Podisului Somesan, este una dintre localitatile stravechi ale carei pamânturi au gazduit de-a lungul timpului numeroase civilizatii. Toporul de piatra, descoperit în satul Galaseni, atesta aici prezenta omului înca din Epoca de Piatra, iar cele 3 sabii, gasite în satul Stoboru, aflate azi la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, dovedesc ca oamenii au populat zona si în timpul Epocii Bronzului.
VESTIGII ROMANE
Prin Cuzaplac au trecut si stramosii nostri romani, lucru atestat prin prezenta unei zidarii romane din tigla si caramizi stampilate, situata, acum aproape 2000 de ani, pe traseul acestora de la Cluj-Napoca la Zalau.
Vecinatatea satului Cuzaplac se bucura de prezenta înca vie a Castrului roman Optatiana, o dovada în plus ca romanii au îndragit aceasta zona strategica si îmbelsugata.
MONUMENTE ISTORICE
Vechile asezari înfiripate aici dupa anul 1219 au dus la mostenirea a numeroase monumente istorice. Printre acestea, cele mai importante sunt Biserica Reformata de secol 17, din piatra, situata în satul Petrindu, si cele 2 bisericute din lemn, una dintre ele fiind situata în satul Cublesu, si ridicata în secolul 18, cea de-a doua putând fi gasita în Satul Mierta.
Se stie ca în locul Bisericii Reformate din Cuzaplac fusese o biserica sustinuta de câteva coloane gotice si un tavan casetat. La demolarea acesteia, din 1905, au fost gasite o cruce de piatra si trei bucati dintr-o coloana sculptata. S-a constatat ca partea vestica a fostei biserici fusese ridicata în secolele 12-13. Noua biserica are în dotare o orga realizata în anul 1850, o masa a Domnului din 1767, ornata cu lalele rosii peste un fundal albastru, si o corona a amvonului, decorata cu un pelican cu doi pui, în 1855, de catre Jónás Elek, preotul de atunci. Lânga biserica, turnul nou, cu o înaltime de 21 de metri, ridicat în 1884, gazduieste astazi cele doua clopote turnate în 1727 si, respectiv, 1741.
Încarcata de monumente religioase si istorice, comuna a fost capabila sa daruiasca si altor localitati din tezaurul propriu. Este cazul bisericii de lemn din Tamasa care a fost stramutata în localitatea Ticu-Colonie din judetul Cluj si a unei casute deosebite din satul Mierta care acum se afla la Muzeul Astra din Sibiu. Biserica de lemn din Tamasa a fost ridicata cel mai probabil în secolul 18 din bârne de stejar îmbinate în coada de rândunica, cu talpi fixate într-o solida fundatie de piatra. Casuta din Mierta face parte din ansamblul Gospodarie de agricultori cu sura “pe talpi”, fiind o constructie tricelulara. Prispa de la fatada, bârnele din gorun si acoperisul în patru ape, învelit în paie, o recomanda drept una dintre cele mai valoroase piese de muzeu.