Catedrala Romano-Catolica
Catedrala Romano-Catolica
Catedrala romano-catolică din Satu Mare, cu hramul "Înălțarea Domnului", este biserica catedrală a Episcopiei Romano-Catolice de Satu Mare. Monumentul a fost edificat la începutul secolului al XIX-lea în stil clasicist de către arhitectul Hild József și este în prezent monument istoric (cod LMI SM-II-m-A-05225).Altarul principal al bisericii a fost făcut din marmură de Cararra de către sculptorul Tomán Felix.Pictura de pe altar pictat la Laibach arată înalţarea Domnului Isus Cristos. Aceasta a fost realizată în ulei de către pictorul Pesky Gabor în anul 1837.Piatra de altar pastreză moaştele sfinţilor Iustin şi Modest.
În naosul bisericii (la dreapta ) se află altarul Sfântului Ştefan , la stânga altarul Sfântului Ioan.Ambele (ca şi celelalte din biserică) sunt făcute din imitaţie de marmură gri. Pietrele de altar conţin moaştele sfinţilor Benedict, Vetustus, Iustin respectiv Celestin, Crescenţia şi Benedict.
La pereţii nişelor dintre ultimele stâlpuri din naosul bisericii se situează (pe partea de sud) altarul Sfântului loan de Nepomuc iar în partea de nord altarul Sfântului Alois.
Piatra de altar a primului conţine moaştele sfinţilor Coloman, Crescenţia şi Concordia, iar cealaltă a sfinţilor Vetustus şi Iustin.
Dedesubtul turnului din sud a fost construit altarul Sfintei Maria din Lourdes de către episcopul Dr. Schlauch Lőrinc. La nord, sub cor, a fost construită in 1960 capela Sfântului Anton.
Biserica Ortodoxa ,, Adormirea Maicii Domnului
Respectă stilul bisericilor romănesti cu brâul exterior specific. Pictura a fost executată de fraţii Eugen şi Eremia Profeta. Biserica are un cor renumit - cu o tradiţie de peste 75 de ani şi un bogat fond documentar care vorbeşte despre bisericile româneştidin interiorul cetăţii Sătmar, despre schismaticii de pe aceste locuri şi lupta românilor împotriva campaniei de deznaţionalizare a episcopiei de Muncaci. Intrarea se face printr-un portal monumental-arcade sprijinite pe şase coloane. Exonartexul este deschis pe cele trei laturi.
Biserica Reformata cu lanturi
Biserica reformată cu lanţuri este amplasată central, în Piaţa Păcii, la capătul acesteia dinspre străzile Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. Denumirea bisericii provine de la gardul scund din lanţuri realizat în 1862, care înconjoară clădirea. Mai târziu, gardul a fost extins şi asupra pieţei din faţa bisericii, locul bisericii reformate de odinioară, care a pierit în 1703. În parcul din faţa bisericii, în axa intrării principale se află bustul lui Ferenc Kölcsey, ridicat în 1991.Biserica reformată cu lanţuri este un exemplu caracteristic al bisericilor mari din Alföld de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Din punct de vedere stilistic se încadrează în barocul târziu clasicizant, care îmbină elemente arhitecturale baroce simplificate, cu elemente clasicizante. În ciuda lucrărilor ample de renovare din perioada 1945-1957, clădirea a păstrat specificul original, şi prezintă multiple similitudini cu biserica reformată din Németi (Satu Mare), realizată în aceeaşi perioadă (între 1793 şi 1802) după proiectul aceluiaşi meşter care a proiectat şi biserica cu lanţuri.
Monumente religioase
Biserica Calvaria
Prima construcție certă al locului actualei biserici, aflată în imediata apropiere a bastionului nordvestic al cetății pentagonale a Sătmarului, numită colina toboșarilor, a fost capela Calvaria construită în anul 1844 de către episcopul Hám János, după planurile lui Tischler Albin, canonic titular și paroh al comunei Urziceni, spre a servi călugărilor iezuiți. Datorită solului netasat al dâmbului artificial pe care fusese înălțată, pereții bisericii au început să se fisureze astfel încât, în anul 1908, a devenit necesară reconstruirea clădirii.
În luna iulie 1949, autoritățile românești au ordonat desființarea tuturor ordinelor călugărești și confiscarea, respectivnaționalizarea tuturor mănăstirilor și bunurilor acestora. Cu această ocazie, Iezuiții au fost obligați să-și părăsească casa din Satu Mare. În perioada următoare dizolvării ordinului iezuit, administrarea bisericii Calvaria a fost preluată de parohia Catedrală.
Ca urmare a creșterii numerice semnificative a membrilor comunităților română și germană, episcopul Eugen Schönberger a înființat în toamna anului 2003 două parohii personale, română și germană. Astfel, administrarea bisericii și a bunurilor ei a trecut din jurisdicția parohiei Catedrală în cea a parohiilor personale.
