VALEA ARIEŞULUI
Pragsorul obicei unic in Tara Motilor de Paste la Bistra
In inima Muntiilor Apuseni, pe cursul mijlociu al raului Aries, se afla Comuna Bistra, cea mai intinsa comuna din tara noastra (132 kilometri patrati, reprezinta 1,8% din suprafata judetului Alba).
Comuna Bistra se identifica si prin obiceiul de Paste - Pragsorul, vechi de peste 250 de ani, cu care localnici se mandresc si doresc sa il pastreze in continuare asa cum l-au mostenit de la stamosi. Pragsorul este o combinatie complexa de sarbatoare religioasa si laica. Incepe in Vinerea Mare, in timpul slujbei de Prohod si se incheie in Duminica Tomii, numita in popor Pastele Mici.
Colindatul la Mogos, un obicei unic in Apuseni care se pastreaza si astazi!
Atestata documentar inca din 1770 comuna Mogos, este situata in bazinul depresionar al muntilor Trascau. Traditiile si obiceiurile s-au pastrat la Mogos inca de la inceputuri si pana in zilele noastre, de invidiat este faptul ca acestea fac mai ales in preajma Sarbatorilor de Iarna, din comuna Mogos una aparte plina de farmec, mister si parca desprinsa dintr-o poveste a copilariei, in care locurile si oamenii si inn aer plusteste cu adevarat spiritul de sarbatoare, dar cel mai bine simti totul de la fata locului, asa ca daca aveti aceasta ocazie, nu o ratati, petreceti un Craciun la Mogos ca no sa va para rau.
Sfantul Andrei sau Noaptea Strigoilor, traditii si obiceiuri
Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus peSfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei.Noaptea de Santandrei (29 - 30 noiembrie) si ciclul de innoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristica a Dionisiacelor Campenesti si cu fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice, pastreaza numeroase urme precrestine.
Vergelatul, obicei de Anul Nou care inca se pastreaza in Apuseni
VERGELATUL, care inca se pastreaza si astazi in zonele de munte izolate sau bine conservate ale Apusenilor.Este un obicei venit in pregatirea unei nunti, a vietii de familie un fel de ursit dar nu cum il vedem noi astazi ci altfel, mai greu de descris dar in care cei care il faceau credeau fara indoiala.In ajunul Anului Nou, fetele nemaritate, dar cu gand de a intemeia o familie, se aduna intr-o casa, unde gazda aseaza pe masa 7 farfuri sub care pune o bucata de paine, un piaptan, un pahar, un carbune, oglinda, bani si sub o farfurie nu aseaza nimic. Fetele isi aleg pe rand fiecare cate o farfurie, cea care gaseste painea se va marita dupa un fecior bogat, cea care gaseste oglinda dupa un fecior frumos, cea care gaseste piaptanul dupa unul coltat, cea care ridica paharu dupa unu bautor, cea care ridica banii dupa unul bogat, cea care gaseste carbunele dupa unul negricios, iar cea care ridica farfuria goala nu se va marita in anul care urmeaza.Un joc, intuitiv, placut, in care se socializa, se barfea si se sarbatorea incheierea unui an, si inceputul altuia nou, cu multe dorinte, cu multe ganduri si cu multe rugi spre Cel de Sus ca totul sa fie ferit de rele si pacate.