Denumire:

Etimologia denumirii orasului Aiud este destul de nuantata întrucât începând din secolul al XIII - lea nici un document oficial nu se pronunta consecvent în acest sens. Astfel se întâlnesc pentru aceeasi localitate denumiri latinesti, grecesti, germane, maghiare sau maghiarizate.  O ipoteza este ca Aiud ar deriva prin anagramare de la numele lui Iuda Tadeul, în cinstea caruia s-a ridicat biserica "Villa Iudae Thadae" (1839). AIUD, apare ca denumire în limba româna în 1854, dupa ce în 1839 era AJUDU si în 1850 AJUD. 

 

Evenimente istorice:

Numeroase vestigii arheologice vorbesc despre existenta unor asezari omenesti în zona Aiudului înca din Comuna primitiva (epocile neolitica, a cuprului, bronzului si fierului), precum si din cea romana si perioada prefeudala. Au fost scoase la iveala urme de asezari preistorice si cimitire scitice si celtice. Existenta dacilor este confirmata prin obiecte de podoaba si monede de argint, care au ajuns în diferite muzee din tara si strainatate. Epoca romana provinciala ne-a oferit si ea numeroase vestigii la Aiud si în împrejurimi.

Ca asezare urbana localitatea a fost edificata de catre sasi, probabil colonizati în Transilvania în jurul anului 1200, pe locul unui sat (mosie) a Episcopiei romano - catolice din Alba Transilvaniei.

 

Prin vechimea sa cetatea si orasul au fost martore si participante la multe evenimente istorice, precum:

· marea invazie tatara din 1241; 

· rascoalele iobagilor din 1437; 
· luptele lui Mihai Viteazul din 1600; 
· navaliri turco - tatare din 1658, 1659; 
· atacuri ale habsburgilor si "curutilor" în 1704 si 1717; 
· rascoala crestin - religioasa din 1758 - 1761; 
· miscarile taranesti din 1784; 
· valul revolutionar de la 1848 - 1849; 
· primului razboi mondial; 
· Unirea de la 1 Decembrie 1918; 
· evenimentele celui de-al II - lea razboi mondial; 
· evenimentele de dupa 1944 si pâna astazi.