Biserici şi mănăstiri

Biserica de lemn din Rogoz-monument UNESCO-1663

Rogoz, Oraş Târgu Lăpuş - localitate atestată la 1488, a făcut parte din domeniul Cetăţii Ciceu, ce aparţinea domnilor Moldovei.

Biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" este una dintre cele mai interesante si valoroase din Transilvania. Constructia este datată de traditie în anul 1663, moment susţinut de inscripţia de la intrare care evocă invazia tătară din 1661. Se află pe lista monumentelor istorice din 2004, cod MM-II-m-A-04618. Acest monument istoric este înscris şi în Lista Patrimoniului Mondial.

Biserica se află în Ţara Lăpuşului, pe valea râului Lăpuş, şi a fost construită după invazia tătară de la 1661, eveniment evocat de inscripţia de la intrare. Tradiţia ridicării bisericii în anul 1663 de către obştea satului, pe locul unei biserici mai vechi, a fost ţinută vie de inscripţia de la intrare, nedatată dar uşor de fixat în timp. Trăsăturile constructive trimit spre aceeaşi perioadă de timp. În anul 1785 a fost pictată de zugravii Radu Munteanu si Nicolae Man. În 1834 a fost construită tribuna de pe vestul naosului, a cărei parapet a fost repictat în acelaşi an, conform inscripţiei aflate pe marginea acestuia.Tot atunci au fost modificate ferestrele naosului şi au fost repictate plafonul pronaosului şi bolta naosului.

Biserica are un tip de plan mai rar întâlnit: pronaos poligonal, cu acces pe sud, naos dreptunghiular şi absida Altarului în retragere, poligonală, cu şapte laturi. Exteriorul bisericii este bogat decorat: faţada sudică are în zona mediană motivul profilat al frânghiei, uşa de intrare în biserică are deschidere în acoladă si ancadrament decorat cu profil simplu dublat de frânghie şi rozete. În pronaos se poate vedea o cruce mare decorată cu motivele frânghiei răsucite şi rozete, prinse pe peretele din stânga uşii de intrare. Streaşina este sprijinită pe console cu terminaţie în cap de cal, iar grinzile de sub streaşină au muchiile crestate. Acoperişul este asimetric (cu circa 1,20 m faţă de ax) pentru a proteja „masa moşilor” aflată de-a lungul faţadei nordice. Deasupra pronaosului se ridică turnul-clopotniţă, pătrat, cu camera clopotelor deschisă, în consolă, cu stâlpi şi arcade,iar acoperişul înalt, piramidal, are turnuleţe de colţ. Pictura contribuie şi ea, în mod esenţial, la valoarea deosebită a acestui monument. Înrudită ca iconografie şi stil cu cea realizată de Radu Munteanu la Deseşti-Maramureş, pictura impresionează prin decorativismul ansamblului, prin desenul cu linii groase, egale şi prin cromatica luminoasă.

Mănăstirea Rohia

Printre valoroasele monumente bisericeşti şi de artă religioasă din Ţara Lapuşului un loc de frunte îl ocupăMănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia. Aşezată într-un cadru pitoresc, în vârful unui deal, ascunsă în pădurile de fag şi de stejar, Mănăstirea Rohia constituie locul privilegiat al căutătorilor de linişte şi reconfortare sufletească, al iubitorilor de frumos artistic şi natural.

" Între păduri de fag şi de stejar, În Maramureşul de sărbătoare,/ Cu faţa către Răsărit,/ Rohia este Maică născătoare ( Ioan Alexandru)

Mănăstirea dispune de un patrimoniu impresionant: Casa de Stejar, Casa Stăreţiei, Casa cu Paraclis, Casa Poetului, Altarul de Vară, Poarta maramureşană de la intrare în incinta mănăstirii, Casa Albă, Poarta din sat, Colţul maramureşan compus dintr-o biserică de lemn şi o casă. Biblioteca mănăstirii este formată din aproximativ 40.000 de cărţi şi reviste în limba română, germană, maghiară, franceză,engleză şi neogreacă din variate domenii. Muzeul mănăstirii adăposteşte o bogată colecţie de cărţi vechi bisericeşti, icoane pe sticlă şi lemn, datând din secolul al XVIII-lea, o colecţie de flori de mină şi o colecţie de exponate ale artei populare din Ţara Lăpuşului.

Mănăstira Sf. Ana este locul de pelerinaj pentru foarte mulţi credincioşi din întrega ţară, fiind printre cele mai vizitate locuri din Ţara Lăpuşului

Căile de acces

Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia este situată la cca. 50 km de oraşul Baia Mare şi 43 km de oraşul Dej, în hotarul satului Rohia, ce aparţine administrativ de oraşul Târgu Lapuş . Nodul de legătura spre mănăstire este orasul Târgu Lapuş care se află la o distanţă de cca 9 km de mănăstire. La Târgu Lapuş se poate ajunge fie pe soşeaua Baia Mare - Târgu Lapuş, fie pe soşeaua Dej - Baia Mare până în localitatea Gâlgău iar de acolo spre Târgu Lapuş. Se mai poate ajunge şi pe şoseaua Dej - Târgu Lapuş prin Măgoaja, dar din localitatea Chiuieşti drumul este nemodernizat şi nerecomandat. Staţiile C. F. R. cu legătura spre mănăstire sunt Baia Mare, Dej şi Gâlgau.

Hram: Adormirea Maicii Domnului

Acces: DJ182 Targu Lapus-Rohia (7 km)

Staret: PS Justin Sigheteanul

Egumen: arhim. Ilies Pantelimon

Cazare: 100 locuri

Adresa: sat Rohia, nr. 18, Targu Lapus, 435612, jud. Maramures;

Mănăstirea Rohiţa

Mănăstirea Rohiţa din satul Boiereni se află nu departe de mănăstirea „Sfânta Ana” – Rohia, pe Culmea Breaza sub Vârful Aluniş.

Reînfiinţată în 1993 , pe teritoriul satului Boiereni, mănăstirea de călugări are hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" şi la 1 octombrie când se prăznuieşte sărbătoarea "Acoperământul Maicii Domnului" (al doilea hram). Menţionată pentru prima dată în sec. XVIII, a fost distrusă de generalul Bucov. Biserica actuală a fost construită înainte de 1989, pe locul celei vechi, din lemn, pe temelie de piatră, de către preotul Emil Man şi de către credincioşii satului Boiereni, prin eforturi îndelungate şi din multă iubire creştină.

Mod de acces: DJ182 Târgu Lăpuş-Rohia (7 km), Rohita (1 km);

Mănăstirea Ruoaia

Manastirea Ruoaia este un lacas sfant inclus in lantul numeros al manastirilor din frumoasa regiune a Maramuresului, fiind situata pe vechea vatra a satului Lapus, la o distanta de aproximativ 3 km de comuna Lapus, in mijlocul unui cadru natural deosebit de pitoresc.

Accesul catre Manastirea Ruoaia se poate realiza foarte usor pe drumul judetean DJ109 F, dinspre orasul Targu Lapus spre satul Lapus. Manastirea este localizata in partea nordica a satului, pana unde se strabat in jur de 3 km.

Pe locul in care se afla in prezent actuala manastire a existat in urma cu cateva secole un alt lacas monahal, ce a staruit pe acest amplasament pana in anul 1762. Vechea manastire a fost atestata documentar inca din anul 1315, cand satul Lapus a fost mutat in spatiul in care se intinde si in prezent, pe vechiul loc initial ramanand apoi doar manastirea si cateva case vechi. Datorita faptului ca era un loc ferit, izolat de restul populatiei, s-a format aici in timp un grup de calugari, care si-a dus existenta duhovniceasca in pace, pana in jurul anilor 1761 – 1762, cand intregul Ardeal a avut de suferit in urma refuzarii convertirii la catolicism. Calugarii de aici au fost astfel izgoniti, cativa dintre ei fiind chiar impuscati, iar Manastirea Lapus a fost distrusa. In acelasi loc in care a existat in trecut vechea manastire, s-a pus in anul 1993 piatra de temelie a unui nou lacas, cu ajutorul sprijinului Episcopului Maramuresului, Justinian Chira. In anul 1995, odata cu stabilirea a doua maici de la Manastirea Gai din Arad in noul lacas a reinceput viata monahala la manastire, numarul acestora crescand de la an la an. Timp de 17 ani, in urma unui efort sustinut al celor doua credincioase, manastirea a evoluat, devenind un ansamblu monahal demn de toata admiratia. Actualul complex monahal de la Manastirea Ruoaia este format din manastirea ridicata dupa stilul specific maramuresean, un paraclis, altarul de vara si un corp impresionant de chilii care dispune de un numar de aproximativ 120 de locuri de cazare pentru credinciosii care poposesc aici. LaManastirea Ruaia se poate admira si o colectie impresionanta alcatuita din piese vestimentare, obiecte traditionale si unelte taranesti caracteristice zonei Lapus. Cele 15 maici care isi traiesc in tihna viata la manastire ii intampina pe turisti cu multa caldura sufleteasca oricand, dar mai ales in zilele de sarbatoare, cand locul capata o infatisare foarte frumoasa . Una dintre zilele speciale de laManastirea Ruoaia este cea in care se sarbatoreste hramul manastirii, in ziua Nasterii Maicii Domnului.

Manastirea a fost ridicata de arhitectul Constantin Pena, care a urmat acelasi tipar caracteristic pentru majoritatea lacasurilor maramuresene, renumite pentru turlele inalte. Lemnul folosit la foarte multe dintre renumitele manastiri si biserici de aici este prezent si la Manastirea Ruoaia, restul complexului fiind ridicat din ziduri vopsite in bej si alb.

Desi este un lacas de cult relativ nou fata de celelalte existente in judetul Maramuresului,Manastirea Ruoaia, retrasa intre dealuri, este o mandrie a maramuresenilor, reprezentand alaturi de lacasuri sfinte precum Manastirea Rohia, Manastirea Barsana, Biserica Plopis, Biserica Surdesti sau Biserica Lapus o importanta valoare a patrimoniului cultural national.

Biserica de lemn din Aspra -1866

Aspra, Comuna Vima Mică- Localitate atestată la 1603.

"Biserica cu hramul Sf. Constantin şi Elena a fost ridicată pe la 1866 prin contribuţia micii comunităţi din Aspra. Construcţia din lemn, lipită cu lut pe dinafară şi înăuntru la nivelul pereţilor laterali, prezintă un caz unic de adaptare a construcţiei cultice la posibilităţile şi priceperea meşterilor locali. Bisericuţa deţine un splendid candelabru de lemn sculptat şi pictat sub forma unei sfere prevăzute cu suporţi pentru lumânări." (Grigore Man- Biserici de lemn din Maramureş). Se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI MM-II-m-B-04497.

Biserica de lemn din Larga

Larga, Comuna Suciu de Sus - Localitate atestată la 1593 ca domeniu al Cetăţii Gherla.

"Biserica de lemn cu hramul "Sf. Dumitru" se pare că a fost ridicată pe la 1604, întrucât incizia de deasupra uşii, confirmă pe la 1802 o reparaţie şi nu o construcţie nouă, cum înclină unii să creadă. Cert este că această construcţie de mici dimensiuni are caracteristici arhaice cu pronaos tip tindă, fără decupări laterale uşii de acces în naos, acoperiş simplu prevăzut cu un mic coif cu cruce în faţă şi un turn-clopotniţă, ce se ridică direct din acoperiş, cu foişor şi balcon."( Grigore Man- Biserici de lemn din Maramureş)