Lăpuş, Chioar şi Codru

           Descriere Cetatea Chioarului

      Dupa Cetatea Devei, Cetatea Chioarului este a doua ca rezistenta. Perioada prielnica pentruCetatea de Piatra a constituit-o perioada dintre secolele XV – XVI, moment in care domeniul ei se extindea pe 58-94 de sate. Pentru a se asigura un control direct asupra zonei Carpatilor Padurosisi a Portii Somesului de catre Puterea Centrala, s-a cerut organizarea unui district regal.

       Cetatea Chioarului era o cetate usor de aparat, prin peretii puternici, care atingeau inaltimea de pana la 400 de metri, zidurile abrupte si un singur drum de acces care era vegheat in permanenta dintr-un post de observatie, pazit la randul lui prin ziduri si bastioane.

      Scopul cetatii era de a pazi drumul ce lega Maramures de Transilvania. Se crede ca aceasta a fost realizata in aceeasi perioada in care au fost ridicate si restul cetatilor mongole, in perioada de dupa invazia mongola din anul 1241, fiind realizata in opozitie fata de restul cetatilor, construite in mare parte din lemn si din pamant. I      In anul 1319 a fost atestata documentar pentru prima data, intr-o lucrare care prezenta un atac asupra cetatii si asediul acesteia, cand structurile din lemn i-au fost distruse.

      Locul ales pentru realizarea masivei constructii oferea numeroasi factori naturali benefici, precum campul izolat, defileul alunecos al raului Lapus, aflata pe saua unui deal, factor care a facut cetatea un loc aproape imposibil de cucerit.

       Exista trei legende legate direct de Cetatea Chioariului. Potrivit primei legende, se spune ca aici s-au adapostit haiducii lui Pintea. Cea de-a doua legenda aminteste de o anumita intrare secreta, printr-un tunel ascuns, aflat chiar sub zidurile de piatra ale cetatii. Mergand spre cetate, se observa fantana despre care se spunea ca nu ar fi secat niciodata, datorita adancimii acesteia, motiv pentru care oamenii din imprejurimi au numit-o “fantana fara fund”.

         De-a lungul timpului, cetatea a fost sub stapanirea a diferiti conducatori. Incepand cu anul 1278, cand a fost donata voievozilor Balc, Drag si Ioan, pana in perioada 1599-1600, cand a ajuns in mainile lui Mihai Viteazu, moment in care aceasta a devenit district, avand o anumita autonomie. In 1662, capitanul Cetatii Chioar a fost numit Mihai Teleki, familia acestuia ajungand treptat sa stapaneasca intregul tinut.

        In prezent, din cetatea Chioarului, cetate aflata in apropiere de Baia Mare, au ramas doar ruinele din turnul portii, usa de acces si doua ferestre de tragere. In ciuda faptului ca au ramas doar aceste putine elemente ce amintesc de momentele de glorie ale cetatii, Cetatea Chioarului a ramas pana astazi unul dintre cele mai importante obiective turistice de pe teritoriul Maramuresului, obiectiv pe care nu trebuie sa il ratati daca aveti ocazia de a accesa aceasta pitoreasca zona.