Monumentul eroilor

 

 

Adresa: Bd. Carol I, în Parcul Rozelor

 

Proiectul constructiei unui monument al eroilor la Turnu Severin s-a nascut in 1924, cand comitetul local al Societatii “Cultul Eroilor”s-a adresat unor arhitecti pentru propuneri de planuri in referire.
Decizia edificarii monumentului s-a luat la 27 mai 1927, odata cu alegerea unui nou comitet al Societatii „Cultul Eroilor”.
In 1928 comitetul a hotarat sa faca interventiile necesare catre Primaria Severineana pentru a obtine un loc in Parcul Rozelor in vederea amplasarii monumentului
La data de 10 iunie 1929 s-a hotarat amplasarea monumentului in Parcul Rozelor, in fata caselor Iorgu Tache Popescu si Dimitrie Burileanu.
Monumentul plasat in Parcul Rozelor a fost realizat in perioada 1928 – 1933 de sculptorul T.Burca, dupa conceptia arhitectului local State Bolosin si ridicat din initiativa primarului Virgil Neta.
La 31 iulie 1929 a fost aprobat planul complet al monumentului. Pe planul prezentat de State Balosin putand fi identificate: in fata o terasa cu parapetul si pavajul din piatra de Gura Vaii si cu copertine din piatra de Campulung;in spate o alta terasa, de proportii mai mici, cu coborare prin doua randuri de scari in piatra, asezate de o parte si de alta a corpului principal. Cele doua terase erau facute sa dea perspectiva si amploare monumentului, legandu-l de ansamblul parcului si adapostind masca-cripta din interior, tinand cont ca edificiul urma sa fie un monument-cripta situat intr-un parc public. Corpul edificiului era flancat de patru coloane din marmura de Ruschita pentru a completa ansamblul si pentru a sublinia stilul arhitectonic de traditie romano-bizantina, inspirata dupa vechile asezaminte romane destul de frecvente in zona si dupa motivele bizantine, exprimate cu deosebire in proportia coloanelor si capitatelor, adica a elementelor aflate la baza arhitecturii romanesti. Pe terasa din fata si pe o estrada mai ridicata, de o parte si de alta a corpului principal, urmau sa fie puse doua motive din piatra si placi de marmura in forma de mormant, pe care erau sapate doua epitafe, destinate sa faca apologia eroismului din timpul romanilor si din timpul generatiei Marii Uniri.
La capatul celor doua placi si epitafe urmau sa arda doua candele, semnul crestinesc de pomenire. Deasupra, intre coloane, doua urne de bronz sculptate cu scene din razboaiele daco-romane si al reintregirii, erau destinate sa serveasca drept amfore de tamaiere, iar doua mici vase situate la baza epitafelor urmau sa primeasca merinde pentru pasarile cerului.
Doua piese esentiale pentru monument erau prevazute a fi amplasate pe blocul principal din centru, formand o alegorie compusa din doua figuri de 3,50 m inaltime, ca expresie a ideii dominante a edificiului, respectiv aceea a predarii tortei latinitatii si civilizatiei de catre legionarul roman soldatului roman. In fata, pe piedestalul principal statuia Victoriei, zeita protectoare a eroilor, urma sa sprijine stema Romaniei Mari. Intre cele doua alegorii era amplasat medalionul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria, intregitorii neamului, iar pe verso, medalionul cu chipurile lui Traian si Decebal. Deasupra colonadelor, in zbor planat, doi vulturi de bronz purtau Crucea Comemorativa, ca omagiu adus divinitatii si sacrificiului eroilor, in timp ce deasupra intrarii in cripta, un soldat sculptat, cazut pe laurii biruintei, simboliza sacrificiul national.
Spre terasa din spate era prevazuta intrarea in cripta, locul de odihna al osemintelor eroilor adunate de pe campul Severinului si de pe plaiurile judetului. Cripta era in forma de cruce, avand in dreapta si in stanga doua gropi comune pentru osemintele eroilor neidentificati.Intreaga cripta se prezenta ca un altar destinat sa permita oficierea slujbei pentru odihna celor morti.
In 10 februarie 1930 s-a desfasurat la Primaria Turnu Severin licitatia publica in urma careia partea din piatra a lucrarii a fost adjudecata de antreprenorul Carol Umberto.
La 30 noiembrie 1931 comitetul a acceptat macheta pentru grupul de bronz infatisand legionarul roman si soldatul roman, aceasta apartinand arhitectului Burca.
Monumentul era terminat la jumatatea lui iunie 1933,anul in care se sarbatorea Centenarul orasului Turnu Severin.
Monumentul Eroilor a fost inaugurat la 4 iunie 1933. Monumentul contine o frumoasa cripta care adaposteste osemintele eroilor severineni si mehedinteni cazuti in luptele din Primul Razboi Mondial de la Alion, Cerna, Campia Severinului.
Monumentul Eroilor Mehedinteni din Razboiul Reintregirii a fost dezvelit la 25 octombrie 1933 in prezenta regelui Carol al II.lea.
Dupa 1990 monumentul si-a recastigat locul in constiinta publica severineana si mehedinteana, fiind locul de reculegere si de reintoarcere la gloria si valorile romanesti perene.

 

 

 

 

 

 

 

Monumentul Împăratului Traian

 

 

Adresă: Adresa: Parcul Central, Dr. Tr. Severin

 

Bustul imparatului Traian a fost inaugurat in anul 1906, el este opera sculptorului Franasovici.
Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53, d. 9 august 117), Împarat Roman între (98 – 117) a fost al doilea dintre cei asa-zisi cinci împarati buni ai Imperiului Roman si unul dintre cei mai importanti ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul ajunge la întinderea teritoriala maxima.
Traian a fost fiul lui M. Ulpius Traianus, un proeminent senator si general dintr-o familie romana faimoasa. Familia s-a stabilit în provincia Baetica, în Spania de azi, cândva spre sfârsitul celui de-al Doilea Razboi Punic, iar Traian a fost doar unul din familia Ulpii, care a continuat si dupa moartea sa.

 

 

 

 

 

 

 

Bustul lui Apolodor din Damasc

 

Adresa: Str. Independenţei nr. 2 în curtea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier

 

Apolodor construiește între anii 103-105 podul de peste Dunăre între Pontes (azi satul Kostol/Custura din Serbia) și Drobeta (Turnu-Severin de azi). Podul era lung de circa 1135 m, lat de circa 15 m, înalt de circa 19 m, fiind construit din bârne de lemn încrucișate, sprijinite de piloni construiți din piatră, caramidă, mortar și ciment natural numit „pozolană”, fabricat din cenușă vulcanică adusă din Italia). Nu se cunosc amănunte despre metoda de construcție, dar se presupune că Apolodor, cu ajutorul triburilor dace din sudul Carpaților (Oltenia actuală), aliate ale Romanilor și potrivnice lui Decebal, a deviat cursul Dunării și apoi a ridicat picioarele podului.

 

 

 

 

 

 

 

Bustul prof. I. Șt. Paulian

 

 

Adresă : Str. Crişan

 

In 1897 s-a infiintat societatea muzicala Doina condusa de Ion St Paulian.
Fusese smuls de Teodor Costescu din inima Craiovei, în 1897, pentru catedra de muzica a Colegiului Traian. S-a dedicat si el Severinului pâna în ultimii ani de viata, aici dezvoltându-si personalitatea. Profesor, compozitor si creator al Societatii corale “Doina”, în plan artistic, Paulian a însemnat pentru Oltenia ceea ce a însemnat Ion Vidu pentru Banat. Astazi, Liceul de Muzica si Arte din Tr. Severin îi poarta numele.
Bustul este opera sculptorului Anghel, fost elev al profesorului I. St. Paulian, care a fost nu numai un eminent îndrumător, ci şi un mare naţionalist. Înainte de război a trecut frontiera Carpaţilor, spre a-i încuraja pe fraţii noştri din Ardeal şi Banat.A fost dintre puţinii intelectuali ai vechiului regat care, cu cuvântul şi condeiul, a luptat fără întrerupere pentru realizarea unităţii sufleteşti şi politice a tuturor românilor.

 

 

 

 

 

 

 

Statuia lui Theodor Costescu

 

 

Adresă: Str. Republicii nr. 6. In curtea Colegiului Traian

 

 

Pentru a omagia memoria lui Teodor Costescu, cetatenii orasului Turnu-Severin au format în 1941 un comitet de initiativa în vederea ridicarii unui monument comemorativ, al carui presedinte a fost Gheorghe Ionescu-Sisesti. Din comitetau facut parte generalul-inginer Dumitru T. Radulescu, Corneliu Gataiantu,fosti elevi ai Liceului „Traian”, si medicul emerit doctor Iancu Jianu,absolvent al Liceului Carol din Craiova. Prin subscriptie publica s-a strâns oparte din banii necesari si s-a reusit, cu toate reutatile razboiului,instalarea soclului în Piata Eliade si terminarea modelului de ghips de catre sculptorul M. Onofrei”. Pâna la urma initiativa a devenit realitate cusprijinul sculptorilor M. Onofrei si Carol Umberto, care au daltuit în marmura de Ruschita grupul statuar „Costescu si elevul”. Dar monumentul nu a putut fi inaugurat la locul fixat, în Piata Eliade, din cauza împotrivirii regimului instalat în tara noastra dupa 23 august 1944.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bustul lui Decebal

 

 

Adresa: Parcul Central, Dr. Tr. Severin

 

 

 

Statuia lui Decebal din Drobeta Turnu-Severin, în amintirea viteazului dac, care a preferat sa se sinucida decât sa se predea cuceritorilor romani.egele Decebal a avut mai multe razboaie cu romanii, care îi vor recunoaste deosebitele însusiri militare si politice. La începutul secolului III, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul roman Dio Cassius îi facea urmatorul portret elogios: “Era foarte priceput în ale razboiului si iscusit la fapta, stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil în a intinde curse, era viteaz în lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o înfrângere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor”.
Pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia se poate citi textul: “DECEBALUSPERSCORILO”. Unele interpretari îl considera în limba daca, posibilul sens fiind de Decebal fiul lui Scoryllo altele în latina ceea ce ar conduce la traducerea Decebal prin Scoryllo..