Situl arheologic de la Dr. Tr. Severin, punct “Schela Cladovei”

 

 

Adresă: Cartier Schela Cladovei,Strada.Unirii

 

 

Specialisti in istorie de la Universitatea Edinburgh si de Institutul de Arheologie “Vasile Parvan” din Bucuresti au descoperit, in situl arheologic de la Schela Cladovei, judetul Mehedinti, urme umane din perioada mezoliticului timpuriu.
Coordonatoarea echipei de arheologi, prof. univ. Adina Boroneant, a declarat, pentru Agerpres, ca inventarul arheologic scos la iveala indica inceputul vietii sedentare a omului, al trecerii acestuia de la stadiul de culegator, pescar si vanator la o civilizatie“Pentru prima oara pentru perioada specifica neoliticului din Romania am dat peste vestigii unicat. Este vorba de ruinele unui atelier de produs margele din malachit. Am depistat piese de acest tip in stare bruta si prelucrate. Si ce este mai interesat – am gasit si uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe”, a precizat Boroneant.
In campania de sapaturi din acest an, care se va incheia in prima decada a lunii august, au mai fost scoase la lumina vase de ceramica arsa, vase cuptor, varfuri de sageti si mai multe fragmente dintr-un altar de cult.
“In urma studierii acestor urme putem trage concluzia ca situl de la Schela Cladovei ocupa 4000 de ani de istorie. Luand in consideratie faptul ca, totusi, exista o pauza de 300 de ani in ceea ce priveste existenta omului pe malurile Dunarii, putem sustine ca oamenii s-au retras mai in interiorul teritoriului unde erau protejati impotriva inundatiilor. Deci, undeva, in apropiere, exista o asezare inca nedescoperita”, a afirmat Boroneant.
Primele sapaturi pe santierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de cunoscutul profesor Vasile Boroneant incepand cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datand din perioada 7300 – 6300 i.Ch. O descoperire senzationala a fost cea a unui Homo Sapiens in varsta de 8000 de ani.
Potrivit sursei citate, vestigiile arheologice de aici sunt o adevarata comoara pentru patrimoniul istoric national si pentru cel international. Datarea cu carbon radioactiv a uneia dintre cele mai vechi asezari de pe continentul european, confirma varsta de circa 8750 de ani.

 

Descoperirile facute aici au capatat o recunoastere internationala, figurand in tratatele preistorice si in cursurile universitare din intreaga lume. Campaniile de cercetare care au dus la identificarea unei civilizatii inca necunoscuta, comparabila cu cele ale lumii preistorice din Valea Nilului, a Tigrului si Eufratului, sunt sustinute printr-un proiect roman-englez, gratie profesorului de la Universitatea Edinburgh, Clive Bonsall.
Acesta a spus ca “aceasta parte a Romaniei este foarte importanta pentru intelegerea tranzitiei cruciale de la formarea de grupuri si vanatoare la agricultura, lucruri care se intamplau acum 8000 de ani”.