Parcul personalitățiilor din Drobeta Turnu Severin

 

 

 

 

Adresa: Str. Crisan

 

Busturi a anumitor personalitati importante din Mehedinti se afla in parcul din Drobeta-Turnu Severin. (Theodor Costescu, Dimitrie Grecescu, Gheorghe Ionescu Şişeşti, Dumitru Anghel, Alice Voinescu, Ştefan Odobleja etc.)

 

PERSONALITATI
• Constantin Dimitrescu Severeanu (1840-1932), medic chirurg de exceptie, fondatorul chirurgiei românesti. A facut epoca, a avut discipoli, a colaborat cu clinici din strainatate, a inventat aparate. A fost primul medic din lume care a rezolvat colapsul sanguin printr-o metoda care-i poarta numele. A inaugurat în chirurgia româna interventia pe organele interne, anestezia rahidiana, transplantul de organe. În 1890 era considerat cel mai mare medic din România
• Dimitrie Grecescu (1841-1910), creatorul botanicii românesti si al Gradinii botanice din Bucuresti. Om de stiinta cu contributii valoroase în flora comparata din Balcani.
• I.G. Bibicescu (1848-1924), economist liberal, guvernator al Bancii Nationale a României în 1914-1924. A fost un Mecena pentru cultura. A ajutat oameni, a sprijinit fundatii, reviste, institutii. În 1921 a fondat Biblioteca orasului Tr. Severin prin donatia sa de peste 30.000 de volume, cea mai bogata colectie donata de un român. A sprijinit financiar ridicarea Palatului Culturii din Dr. Tr. Severin, unde s-a instalat si biblioteca sa, care-i poarta numele.
• Crespin Elias (Eliahu) Mordechai, (1850-?), rabin al comunității sefarade, editor al jurnalului “El Luzero de la Paciencia” (1885 – 1887) scris la Turnu-Severin, pentru prima oară in caractere latine.
• Constantin Radulescu-Motru (1868-1957), filosof si psiholog de anvergura europeana. Creator al Personalismului energetic, opera care l-a consacrat ca filosof original. Autor prolific cu valoroase contributii în filosofia culturii, în stiinta psihologiei. Mare profesor universitar. A întemeiat reviste si Societatea de Studii Filosofice.
• Theodor Costescu (1864-1939), pedagog reformator si om de cultura, edil si ctitor de institutii, pentru aceste merite fiind primit în Academia Româna. Palatul Culturii din Drobeta-Turnu Severin îi poarta numele.
• Constantin Bălătescu (1864-?), viceamiral, Șeful Serviciului Marinei din Marele Cartier General 1916-1920
• Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, academician și președinte al Academiei Române între 1938 – 1941
• Gheorghe Țițeica (1873-1939), matematician, membru al Academiei Române
• Alexandru Bărcăcilă (1876-1970), profesor de limbi clasice, fondator al Muzeului regiunii “Porțile de Fier”
• Anton Lindner (1880-1958), politician social democrat austriac
• Ioan Jianu (1880-1972), medic cu cercetari de rasunet mondial în chirurgia vasculara, autoplastie, heterogrefe care îi poarta numele. A înfiintat Laboratorul de chirurgie al Spitalului Colentina si Institutul Clinico-Chirurgical din Bucuresti, pe care l-a condus în 1928-1948.
• Victor Gomoiu (1882-1960), celebru medic chirurg si istoric al medicinii. A fost membru în 17 academii si societati stiintifice din strainatate. În anii 1936-1958 a fost presedinte al Societatii Internationale de Istoria Medicinii, cu sediul la Paris.
• Richard Franasovici (1883-1964), avocat, ministru al Lucrărilor Publice (1933–1934) și Comunicațiilor (1934-1937), ministru de interne (1937), ambasador la Varșovia (1938–1939) și Paris (1939–1940), Trimis extraordinar și Ministru plenipotențiar la Berna (1 iulie 1945) și reprezentant politic al guvernului român la Londra (februarie 1946). Membru în delegația română la Conferința de pace de la Paris.
• Alice Voinescu (1885-1961) este cea mai importanta personalitate feminina din perioada interbelica. A fost prima românca cu doctorat în filosofie (1913). A reprezentat tara în 1925-1939 la decadele culturale din Franta, a creat Catedra de estetica si istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica din Bucuresti. A publicat carti de filosofie si estetica.
• Gheorghe Ionescu-Șișești (1885-1967), fondatorul agronomiei moderne românești.
• Alexander Löhr (1885–1947), general-maior al armatei austriece și, mai târziu, general-locotenent al Wehrmacht-ului german, Comandant al Grupului de Armate E în Balcani.
• Ștefan Protopopescu (1886-1929), primul pilot și constructor de avioane din România.
• Ion Gigurtu (1886-1959), inginer, om politic, prim-ministru al României în anul 1940.
• Dumitru Ghiață (1888-1972), pictor.
• Rudolf Bernhardt (1890(?)-1932), scriitor, publicist (pseudonim Radu Baltag sau Adrian Corbul, în Franța “Adrien Le Corbeau”).
• State Drăgănescu (1891-1965), savant, neurolog, anatomopatolog.
• Gromoslav Mladenatz (1891-1958), membru al Academiei Române, economist de talie europeeană.
• Dumitru Cornilescu (1891-1975), autor al unei traduceri în limba română a Bibliei.
• Victor Daimaca (1892-1969), astronom. Este descoperitorul mai multor comete, omologate de Uniunea Astronomică Internațională.
• Grigore Florescu (1892-1962), arheolog, membru al Școli Romine din Roma, maestru în epigrafie latină, colaborator al Institutului de Arheologie al Academiei Române.
• Petre Sergescu (1893-1954), om de stiinta, matematician, stabilit în Franta, unde a predat matematici la Paris si Poitiers, dar si la Bruxelles. Are cercetari originale în domeniul algebrei si teoriei numerelor. A fost primul matematician român care a initiat cercetari de istoria si filosofia matematicilor. A fost presedinte al Academiei Internationale de Istoria Stiintelor Matematice.
• Gheorghe Dumitrescu-Bistrița (1895-1992), preot, folclorist, creatorul revistei naționale de muzică, artă și folclor “Izvorașul” (1919-1941).
• Radu Cioculescu (1901-1961), muzicolog, eseist, scriitor (primul traducător al lui M. Proust în limba română).
• Ștefan Odobleja (1902-1978), savant, creatorul ciberneticii generalizate, autorul Psihologiei consonantiste (1938,1939) în care a lansat legi universale care-i poarta numele, printre care legea conexiunii inverse, azi feed-back-ul cybernetic.
• Șerban Cioculescu (1902-1989), critic si istoric literar de tinuta europeana, format la scoala criticii franceze. Volume consacrate clasicilor literaturii române si franceze. Intelectual rafinat, spirit polemic si colocvial în viata literara. Stralucit profesor si director al Bibliotecii Academiei Române.
• Ștefan-Marius Milcu (1903-1997), medic, antropolog, membru al Academiei Române.
• Ion Biberi (1904-1990), prozator, eseist si critic literar.
• Ion Berciu (1904-1986), arheolog, redactor al revistei Apulum.
• Gheorghe Anghel (1904-1966), sculptor format la scoala pariziana. Din lucrarile monumentale: George Enescu, Monseniorul Ghica, Eminescu etalat în fata Ateneului Român din Bucuresti. Un bust al lui Eminescu se afla în parcul Liceului Traian din Tr. Severin.
• Alexandru Dima (1905-1979), estetician si istoric literar, autor cu valoroase contributii în domeniu, printre primii care au evaluat specificul artei populare românesti în context european.
• Theodor Lavi (Loewenstein), (1905-?), istoric, cercetător în cadrul așezământului Yad Vashem , consacrat studierii Holocaustului.
• Paul G. Dimo (1905-1990), inginer român, membru titular al Academiei Române, creator al unor sisteme electromagnetice, Analiza nodala, Metodele REI si Analizatorul grafic, care îi poarta numele pe plan mondial.
• Dumitru Crăciunescu (1905-1967), profesor, compozitor și dirijor.
• N.I. Herescu (1906-1961), latinist, poet, prozator, eseist, fondator și director al Institutului Român de Studii Latine din București.
• Dumitru Berciu (1907-1998), istoric si arheolog, cu cercetari în sud-estul si centrul Europei despre celti si traco-geti. A fost director al Institutului de Tracologie.
• Ion Chițimia (1908-1989), istoric literar, specialist în slavistica poloneza, folclor si literatura veche comparata.
• Tudor Dumitru (1908-1982), istoric si arheolog cu importante descoperiri si studii despre Dacia romana, Drobeta, Cavalerii Danubieni etc. Premiul “Vasile Pârvan” al Academiei Române în anii 1937, 1940, 1942.
• Anna Colombo (n. 1909), scriitoare, specialistă în românistică în Italia.
• Vasile Gionea (1911-1999), jurist român, președinte al Curții Constituționale a României, membru de onoare al Academiei Române.
• Alexandru Balaci (1916-2002), italienist, a facut cunoscuta cultura italiana în România prin studii si monografii, prin traduceri. A realizat un dialog cultural între România si Italia ca director al Academiei Române din Roma în anii 1981-1990. A fost membru în numeroase academii, societati europene si mondiale.
• Ion Minulescu Emil Manu – Emil Cismarescu (1922-2005), critic, istoric literar și poet, autor de monografii și al Istoriei poeziei române moderne.
• Ion Grecea (1922-1999), scriitor, prozator.
• Dumitru Ghiata (1888-1972), pictor, poet al florilor, creator al unor portrete de grup de mare expresivitate. A fost cel mai gratulat artist cu premii nationale, proprii unui clasic în viata
• Maria-Pia Castaing (n. 1922), scriitoare, profesoară Filologie moderna si Istoria Artelor.
• Ion Ioanid (1926-2003), memorialist, disident, crainic și redactor al postului de radio “Europa Liberă”.
• Sabin Ivan (n. 1926), senator, medic.
• Traian Lorin Sălăgean (1929-1993), inginer electrotehnician. Are contributii originale în teoria aliajului în arcul electric. A participat la elaborarea tehnologiilor pentru construirea podului de peste Dunare de la Vadul Oii – Giurgeni si la Centrala Atomo-Electrica de la Cernavoda.
• Alexandru Boboc (n. 1932), filosof contemporan, autor de lucrari fundamentale despre istoria universala a filosofiei, studii despre Kant si neokanteism, traduceri. Este considerat cel mai bun cunoscator din România al filosofiei contemporane.
• Ioan-Ioviț Popescu (n. 1932), fizician român, specialist în optică și fizica plasmei, membru titular al Academiei Române (1990), nominalizat în 1981 pentru Premiul Nobel în fizică pentru contribuții în spectroscopia multifotonică și laser.
• Geo Saizescu (n. 1932), regizor si actor contemporan, prezenta de prestigiu prin operele sale regizorale, cu numeroase premii europene. A fondat Studioul de Film TV. Este decan al Facultatii de Arte, Universitatea Hyperion din Bucuresti.
• Emil Moise-Szalla (n. 1933), pictor, scenograf.
• Ion Chitimia (1908-1989), istoric literar, specialist în slavistica poloneza, folclor si literatura veche comparata. A condus sectiile de folcloristica, literatura universala si literatura româna veche din cadrul Institutului “G. Calinescu”.
• Iulian Andreescu (1936-1998), muzicolog, dirijor, profesor.
• Ileana Stana-Ionescu (n. 1936), actrita contemporana de stralucita cariera. În teatru, a creat pâna în prezent aproape 100 de roluri, polarizând întreaga gama artistica, în special pe scena Teatrului National din Bucuresti. Turnee în aproape toate tarile din Europa, numeroase premii mai ales dupa 1990. Este si deputat în Parlamentul tarii, reprezentând Comunitatea italiana din România.
• Virgil Ogășanu (n. 1940), actor de teatru și film.
• Șerban Nicolae Foarță (n. 1942), poet, critic și scriitor.
• Mișu Davidescu (n. 1930), arheolog, fost director al Muzeului Regiunii Porților de Fier.
• Marius Tupan (1945-2007), prozator, eseist și dramaturg, redactor șef al revistei “Luceafărul”.
• Anghel Mora (1949-1990), regizor de film, scenarist, actor, poet, și cântăreț folk.
• Doru Viorel Ursu (n. 1953), ministru de Interne, secretar de stat la Ministerul de Externe, deputat, membru al Comisiei de Control a SRI, avocat.
• Ștefan Popa Popas (n. 1955), Stefan Popa Popas, artist plastic contemporan, excelând în caricaturistica, gen prin care s-a facut cunoscut pe toate meridianele lumii.
• Ion Ștefan Paulian, profesor, compozitor și creator al Societății corale “Doina”.
• Mirel Rădoi, fotbalist.
• Dorel Stoica, fotbalist.